Partea 1 (rezumat)

Mihai provine dintr-o familie modestă, își amintește copilăria ca fiind chiar sărăcăcioasă. Are o soră mai mică și un frate mai mare, a preferat mai mult compania fratelui pe perioada copilăriei deoarece era mai apropiat ca vârstă și era și acesta băiat. De la jucăriile mai băiețești până la responsabilitățile casei și bătaia de la părinți, aceștia împărțeau tot. Mihai avea și încă mai are un respect enorm pentru fratele mai mare, care, în ciuda greutăților a reușit să meargă înainte, să aibă o soție iubitoare și un copil frumos, sănătos și isteț. Spre deosebire de fratele mai mare, Mihai a trecut prin viată într-un stil mai nonșalant, era și destul de fricos, nu îi plăceau confruntările așa că făcea tot posibilul să le evite. Sora lui, mezina familiei, spre deosebire de fratele acestuia, nu reprezenta putere și determinare, ci reprezenta frumusețe și gingășie. A vrut tot timpul să fie considerat fratele mai mare care o poate alina când aceasta nu e în spirite bune, care o poate ajuta când vrea ceva, care o poate susține și încuraja. Nu a fost doar sora acestuia care să beneficieze de un așa tratament, el a încercat de mic, cu toții să îi trateze cum poate mai bine. Acum poate că se gândește că această misiune pe care și-a însușit-o a avut un efect negativ asupra lui, întrucât a sacrificat tot timpul tot pentru alții și el a rămas în urmă. Dar zâmbetul celor dragi a meritat tot.

  A fost marcat emoțional de multe evenimente neplăcute din viată, probabil de aceea are acum o armură constituită din diferite straturi emoționale. Este timid, retras, introvertit, rușinos, apatic, disperat, melancolic, fricos, dependent, lacom, furios, frustrat, urâcios, mândru și conștient de toate acestea.

Mihai, niciodată nu a primit de la viață ceea ce a vrut. Mihai, nu a știut ce vrea de la viață.      A încercat multe dar fără izbândă, de aceea el se pedepsește pentru eșecurile lui. Conștient de multe dintre minusurile lui, Mihai, a învățat să stea la distanță de oameni. El leagă prietenii foarte greu din toate aceste cauze, dar de cele mai multe ori sunt prietenii adevărate. A priceput că mulți oameni deși nu îi vor răul, o să îl rănească oricum.

Un caracter foarte retras, datorită tuturor persoanelor din jurul lui care au avut grijă să nu scape nici o oportunitate de critică non-constructivă. De pe vremea copilăriei a perceput așteptările altora ca fiind ale lui, pentru că orice altceva însemna pierdere de timp. Trebuia să urmeze drumul pe care alții îl arătau cu degetul arătător și privirea încruntată, că altfel dintr-un deget deveneau cinci și palma îl :motiva: “că e mai bine așa”. Are probleme de manifestare datorită acestor blocaje emoționale și crește inhibat, reținut și înfrânat. Mihai a crescut și a trecut prin viață așa cum a înțeles el de la alții că e mai bine, precum o fantomă. Nu a vorbit urât, nu a vorbit frumos, nu a vorbit. A șters conturile de pe rețelele de socializare de câteva ori pentru că se simțea copleșit de părerile celor maxim 50 de prieteni printre care și rude, la postările acestuia. A schimbat numărul de telefon mobil de fiecare dată când nu reușea să îi spună cuiva că îl rănește și că ar fi bine să taie această legătură. Mihai inconștient începe să îi îndepărteze pe toți nu doar pe cei care îi fac rău și pe cei care ar putea ajunge să îi facă rău în viitor. Când cineva reușea să se apropie de el, într-un fel sau altul reușea întotdeauna și fără greș să o îndepărteze. Poate că se pricepea puțin la “citit” persoane, pentru că de fiecare dată se chibzuia să facă exact ce acelei persoane nu îi plăcea, în felul acesta nu trebuia să taie el legătura, o tăiau toți ceilalți. Mihai este singur și acum.  

Timiditatea acestuia se distinge printr-o teamă de socializare, de interacțiune cu bâlbâieli datorită paralizantelor noduri din gât, care mai apoi evoluează repede în creierul acestuia rezultând într-o alegere greșită a cuvintelor, urmată de un sentiment de sfială și o senzație supărătoare de jenă, cauză a situației penibile. Frica îl cuprinde atunci când întâlnește pe cineva pentru prima dată, pentru că “prima părere” contează, are un efect de multă presiune pe acesta și de cele mai multe ori clachează. De altfel, Mihai a evitat pe cât de mult posibil aceste circumstanțe jenante prin distanțare, pentru că anumite evenimente sociale ajung să se transforme în situații inconfortabile pentru acesta, va căuta scuze pentru a nu participa. Lipsa de încredere în sine a făcut ca acesta să nu ceară niciodată o mărire de salariu, să vorbească liber în fața unui grup, să adopte o ținută relaxată atunci când vrea să spună ceva chiar și unei persoane pe care o cunoaște de mult timp. Depune un efort constant și de multe ori prietenii acestuia trebuie să insiste ca el să participe la o petrecere. Multă lume, din cauza timidității acestuia, îl consideră incompetent, plictisitor, neamuzant, stângaci, neatrăgător sau înfumurat și din cauza aceasta el le spune de la început despre faptul că este puțin mai timid pentru a nu crea o senzație de disconfort celorlalți. De cele mai multe ori nu funcționează strategia onestității, întrucât este perceput din start ca fiind o persoană cu care este greu să porți o conversație. Mihai nu a fost niciodată popular și nici nu a căutat asta.

Se aud vorbe că nimeni nu are o personalitate total introvertită sau extrovertită și că ar mai exista și o cale de mijloc chiar pe această scară cu denumirea de ambivertit. Mihai petrece cel mai mult timp singur și nu pentru că așa a ales el, dar se pare că așa l-a îndrumat viața ca rezultat al sumei dintre experiențele și emoțiile cauzate de acestea, catalogate eficient în glosarul cu numele “Trecut”. În singurătatea lui are timp să analizeze acțiunile din acea zi, săptămână, lună, an, istoria. În singurătatea lui analizează în procentaj mai mare lucrurile de care îi pasă, de oameni, în special interacțiunile cu aceștia, mai specific cele negative. Vrea cu tot sufletul să nu repete greșeli, vrea să fie acceptat de oameni, ba chiar mai mult, are îndrăzneala să vrea să fie plăcut. El a citit undeva că merită să fie tratat bine, a citit tot felul de prostii motivaționale care îi spuneau că merită chiar să fie iubit. Dar Mihai nu a mai vărsat de mult o lacrimă, semn că armura pe care o poartă chiar și sub pijamale atunci când doarme, funcționează. După ce termină analiza stinge și ultima din prea multele țigări și se bagă la somn. Cu ochii închiși și pe întuneric, acolo unde nimeni nu îl judecă, în gândul său, face planul. Pentru ziua următoare el se gândește ce ar mai putea să facă să fie plăcut de oameni, a observat că îl face să zâmbească atunci când îi ajută cu ceva, fie el fizic sau doar un sfat, un gând. De aceea muncește mai mult de cât îi permite starea fizică, și încearcă să absoarbe cunoștințe din toate domeniile, vrea să zâmbească. De aceea crede el că o conversație banală, din care nimeni nu are nimic de învățat, nu are rost, nu ajută pe nimeni. Dar cred că își dorește să găsească o persoană cu care poate discuta banalități și să poată zâmbi știind că singura persoană pe care a ajutat-o de data aceasta este el însuși. Un egoist.

To be continued….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s