Renascentism

Lucifer s-a răzgândit,
Spre soare e pornit,
Aripile își vrea,
Și super-puterea.
 
Tot ce e al lui de drept,
Din vremuri de adept,
Energia să creeze,
Nu doar să dezintegreze.
 
Blocat pe o frecvență joasă,
Zgârieturile îi curg pucioasă,
El nu este biomasă,
Se înfiripă în orice casă,
Se așază cu tine la masă,
O creatură cornoasă,
O bestie ticăloasă,
Ești în situație primejdioasă,
Te urmărește pe terasă,
Deși pare prietenoasă,
O gândire dezastroasă.
 
Încercat de multe dăți,
Ai biruit în greutăți,
Ai pierdut pe drum bucăți,
Bau-Bau vede posibilități,
Dar tu ignori realități,
Căci nu există două judecăți,
Sau două autorități.
 
În energia soarelui, eu sunt puritate,
În palidul de lună, mai fac și păcate.
 
Vreau dreptate fără răutate,
Sănătate în identitate,
O afinitate spre stabilitate,
O societate cu sensibilitate,
O comunitate cu demnitate,
Da...le vreau pe toate.
 
 
 

Lupta cu viitorul

Câmp de luptă a fost creat,
Cu Big-Bang s-a întâmplat,
Când steaua dimineții a căzut,
Aripile lui Lucifer au dispărut. 
 
Un simplu bolovan, după amputare, 
Energia lui la depărtare, 
Se învârte în jurul ei pare, 
Ca o pată neagră, spre culoare. 
 
Se încordează cu stupoare,
Putere nu mai are,
A pierdut-o in denigrare,
Aripile s-au transformat în soare.
 
Lacrimile îngerilor ce au suspinat,
Și pentru iertare s-au rugat,
Un ocean de neegalat au acumulat,
Apă sfântă, pentru un pământ uscat.
 
Milioane de ani ei au luptat,
Și combat în continuare cu acel păcat,
Pe care îl are din născare,
Omul, soldat în două tabere.
 
Este un tiran, rege al Babiloniei,
Prinț al demonilor, șarpele Evei,
Călăul ce zâmbește la pedeapsă,
Alegoric simbol de apocalipsă.
 
Nu se încrede încă, nici în oameni sau copaci, 
Și mai puțin însă, în ai lui draci, 
Cu o așa armată, dictatorial comandată, 
Spre eșec total e destinată.
 
Primesc astfel prin botez,
Dreptul să mă orientez, 
Să învăț, să scriu și să citez, 
Fără presiunea din strămoși, realizez, 
Cu o singură entitate vreau să colaborez. 
 
În obscurul nopții,
La flacăra lumânării, 
Visez la mici bucurii, 
Prin ochii mei pustii.
 
În dimineață mă trezesc, 
Ușor să nu o dezvelesc.
 
Tiptil pe parchet pășesc, 
Să nu scârțâie, să nu greșesc,
Să calc pe jucării, eu mă feresc.
 
Până ajung la baie să mă dezmeticesc, 
Pe aragaz pun apă să încălzesc, 
De două cafele pregătesc,
Eu asta îmi doresc. 
 
Solidul și lichidele, 
Carnea și sângele, 
Pâinea și vinul, 
Carbon și hidrogenul. 
 
Sunt diferențe între toate, 
Dar împreună socoate, 
Au creat planeta sferic,
Jumate lumină, jumate întuneric,
Jumate spiritual, jumate fotogenic,
Jumătate, albastru strălucit,
Jumătate, cu de toate îmbâcsit.
 
O parte te rănește,
O parte te doctoricește,
O parte te dorește,
Cealaltă te izgonește.
 
 
 
 
Până ajungi sus ai să vorbești altă limbă.